CAPITOLUL I
Producţia viticolă
Secţiunea 1
Arealele de cultură a viţei de vie
Art. 1. - În România, viţa de vie se cultivă, cu precădere, în arealele consacrate tradiţional acestei activităţi, situate mai ales în zona colinară, pe nisipuri, precum şi pe alte terenuri cu condiţii favorabile. Arealele destinate culturii viţei de vie, denumite areale viticole, sunt supuse delimitării teritoriale.
Art. 2. - (1) Plantaţiile de viţă de vie se grupează, teritorial, în regiuni viticole, podgorii, centre viticole şi plaiuri. Definiţiile acestora sunt date în anexa nr. 1.
(2) Plantaţiile de viţă de vie situate în afara perimetrului delimitat al podgoriilor şi centrelor viticole sunt considerate vii răzleţe.
Art. 3. - Din patrimoniul viticol naţional fac parte următoarele categorii de plantaţii şi terenuri:
c) orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi Senat în şedinţa comună din 10 aprilie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ION DIACONESCU
PREŞEDINTELE SENATULUI
PETRE ROMAN
Bucureşti, 25 aprilie 1997.
Nr. 67.
a) plantaţiile de viţă de vie roditoare, plantaţiile de portaltoi, plantaţiile-mamă furnizoare de coarde-altoi sau de butaşi, pentru înrădăcinare, şi şcolile de viţe;b) terenurile din arealele viticole rezultate în urma defrişării viilor, aflate în perioada de pregătire pentru plantare;c) alte terenuri din interiorul arealelor viticole care, prin amplasarea lor, completează sau unesc masivele viticole existente şi care prezintă condiţii pentru a fi cultivate cu viţă de vie.
Art. 4. - (1) Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei asigură efectuarea şi actualizarea lucrărilor de delimitare a arealelor viticole, inclusiv a celor destinate producerii vinurilor şi altor produse vitivinicole cu denumire de origine.
(2) Arealele viticole delimitate pentru producerea vinurilor, a produselor pe bază de must şi vin şi a strugurilor de masă cu denumire de origine cuprind terenurile situate într-o podgorie sau într-un centru viticol care, datorită condiţiilor naturale, soiurilor de viţă de vie cultivate şi tehnologiilor de cultură aplicate, permit obţinerea unor produse de înaltă calitate, caracterizate prin originalitatea însuşirilor de calitate care le recomandă să poarte denumirea locului în care au fost produse.
Art. 5. - (1) Lucrările de delimitare teritorială a arealelor viticole se evidenţiază distinct în Cadastrul agricol ca un subsistem de evidenţă, denumit Cadastrul viticol, şi urmăresc:
a) stabilirea perimetrelor arealelor viticole, în care se includ categoriile de terenuri prevăzute la art. 3;b) identificarea şi delimitarea arealelor de producere a vinurilor cu denumire de origine;c) evidenţa plantaţiilor viticole şi a terenurilor apte de a fi cultivate cu viţă de vie, pe deţinători şi parcele.
(2) Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei împreună cu Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie stabilesc norme de întocmire a Cadastrului viticol, ţinând seama de prevederile generale ale Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996.
Secţiunea a 2-a
Producerea materialului săditor viticol
Art. 6. - (1) În viticultură se admite folosirea următoarelor categorii de material săditor:
a) viţe altoite;b) viţe nealtoite din soiuri roditoare;c) viţe portaltoi.
(2) Viţele altoite pot fi plantate pe orice tip de sol, iar cele nealtoite, numai pe nisipuri.
(3) Pentru producerea viţelor sunt admise următoarele categorii de material de înmulţire:
a) coarde-altoi;b) butaşi din soiuri roditoare pentru înrădăcinare;c) butaşi portaltoi pentru altoire sau înrădăcinare.
(4) Materialul de înmulţire prevăzut la alin. (3) trebuie să provină din plantaţii-mamă specializate sau din plantaţii viticole recunoscute şi autorizate pentru înmulţire.
Art. 7. - Producerea, controlul calităţii şi comercializarea materialului săditor viticol şi de înmulţire se fac cu respectarea prevederilor Legii nr. 75/1995 privind producerea, controlul calităţii, comercializarea şi folosirea seminţelor şi materialului săditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante agricole.
Secţiunea a 3-a
Înfiinţarea, întreţinerea şi defrişarea plantaţiilor viticole
Art. 8. - (1) Soiurile de viţă de vie aflate în cultură se clasifică în următoarele categorii: recomandate, autorizate, tolerate şi interzise.
(2) Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei asigură elaborarea lucrării de zonare a soiurilor de viţă de vie recomandate şi autorizate pentru cultură, în cadrul fiecărui areal, şi actualizarea periodică a acesteia.
Art. 9. - Înfiinţarea plantaţiilor de viţă de vie se face cu precădere în arealele viticole delimitate. Pe terenurile din afara arealelor viticole pot fi înfiinţate plantaţii destinate numai satisfacerii consumului local, pe suprafeţe, de preferinţă comasate în apropierea localităţilor, amplasate în special pe terenuri în pantă, pe terasele râurilor sau pe alte terenuri mai puţin favorabile altor culturi agricole.
Art. 10. - (1) În arealele viticole sau în extravilanul localităţilor din afara arealelor viticole, înfiinţarea de plantaţii de viţă de vie pe o suprafaţă de peste 0,1 ha de agent economic sau de familie şi extinderea peste această limită a celor existente se pot face numai în baza autorizaţiei de plantare, eliberată de către direcţiile generale pentru agricultură şi alimentaţie judeţene, potrivit regulamentului de aplicare a prezentei legi. Pentru obţinerea autorizaţiei de plantare pe suprafeţe mai mari de 3,0 ha este necesară prezentarea de către solicitant a unui proiect de înfiinţare a plantaţiei viticole, avizat de către unitatea de cercetări vitivinicole din zonă.
(2) Prin familie, în sensul prezentei legi, se înţelege soţii şi copiii necăsătoriţi, dacă gospodăresc împreună cu părinţii lor.
(3) Direcţiile generale pentru agricultură şi alimentaţie judeţene vor înştiinţa autorităţile administraţiei publice locale în a căror rază teritorială este situat terenul pentru care s-a eliberat autorizaţia de plantare.
Art. 11. - (1) Înfiinţarea plantaţiilor de viţă de vie în suprafaţă de peste 0,1 ha de agent economic sau de familie, precum şi extinderea celor existente peste această suprafaţă se fac numai cu soiuri recomandate şi autorizate. Modificarea sortimentului unor plantaţii existente, prin supraaltoiri, se poate face numai prin folosirea soiurilor din aceste categorii.
(2) Sunt interzise plantarea de hibrizi direct producători în arealele viticole şi în extravilanul localităţilor situate în afara arealelor viticole, precum şi folosirea materialului săditor provenit din viţe de hibrizi direct producători, pentru plantare în golurile din viile cu soiuri nobile din amplasamentele menţionate.
(3) În intravilanul localităţilor din afara arealelor viticole, plantarea hibrizilor direct producători poate fi făcută pe suprafaţa de cel mult 0,1 ha de agent economic sau de familie, numai pentru asigurarea consumului familial.
(4) Nerespectarea prevederilor alin. (2) şi (3) are drept consecinţă, pe lângă sancţionarea cu amendă contravenţională, potrivit prezentei legi, şi defrişarea plantaţiei. În cazul în care făptuitorul nu aduce la îndeplinire măsura de defrişare în termen de cel mult 6 luni de la constatarea faptei, direcţia generală pentru agricultură şi alimentaţie judeţeană va proceda la defrişarea plantaţiei şi îl va obliga pe cel în cauză la plata tuturor cheltuielilor aferente.
Art. 12. - (1) Deţinătorii de plantaţii viticole au obligaţia să execute lucrările de întreţinere a viilor, în mod deosebit tratamentele de combatere a bolilor şi dăunătorilor, în condiţii tehnice corespunzătoare şi în perioadele de timp optime, conform prevederilor regulamentului de aplicare a prezentei legi.
(2) Viile destinate producerii de vinuri cu denumire de origine vor fi supuse unui regim special de control cu privire la respectarea condiţiilor de cultură stabilite prin normele tehnice emise de Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri şi Alte Produse Vitivinicole (I.N.D.O.V.), în baza ordinului ministrului agriculturii şi alimentaţiei, prin care s-a acordat dreptul de producere a vinului cu denumire de origine.
(3) Prin lucrările executate în plantaţii nu vor fi distruse sau deteriorate amenajărilor pedo- şi hidroameliorative.
Art. 13. - Defrişarea plantaţiilor de viţă de vie în suprafaţă mai mare de 0,1 ha se face numai pe baza autorizaţiei de defrişare a viilor, eliberată de direcţia generală pentru agricultură şi alimentaţie judeţeană, potrivit normelor stabilite de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei.
Secţiunea a 4-a
Producţia de struguri
Art. 14. - (1) În funcţie de însuşirile lor tehnologice, strugurii pot avea următoarele destinaţii:
a) consum în stare proaspătă;b) vinificaţie;c) industrializare: producere de stafide, sucuri, dulceţuri, compoturi şi musturi concentrate.
(2) Strugurii de masă destinaţi comercializării în stare proaspătă trebuie să corespundă normelor de calitate stabilite prin standarde. Strugurii din soiurile de masă, improprii consumului în stare proaspătă, pot fi vinificaţi. Vinurile obţinute pot fi valorificate numai ca vinuri de consum curent sau pot fi folosite pentru distilare şi pentru producerea oţetului.
(3) Strugurii de masă obţinuţi din anumite soiuri cultivate în arealele cu condiţii favorabile, recunoscute pentru vocaţia lor, caracterizaţi prin însuşiri calitative deosebite, stabilite prin norme tehnice elaborate de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, pot fi valorificaţi cu denumire de origine.
CAPITOLUL II
Producţia vinicolă
Secţiunea 1
Vinurile şi produsele pe bază de must şi de vin
Art. 15. - Vinurile, în funcţie de caracteristicile lor calitative şi de compoziţie, precum şi de tehnologia de producere, pot fi clasificate în: vinuri de consum curent, vinuri de calitate şi vinuri speciale, astfel:
a) vinurile de consum curent se obţin din soiuri de mare producţie, cultivate în arealele viticole specializate în acest scop. De asemenea, ele pot fi obţinute şi din soiuri pentru vinuri de calitate ai căror struguri nu îndeplinesc condiţiile prevăzute pentru această categorie. Din categoria vinurilor de consum curent fac parte şi cele obţinute din viile răzleţe, precum şi cele rezultate din strugurii din soiurile de masă, care nu corespund normelor de calitate stabilite prin standarde pentru consumul în stare proaspătă. Vinurile de consum curent trebuie să aibă tăria alcoolică dobândită de minimum 8,5% în volume. Sub această tărie alcoolică produsele nu pot fi puse în vânzare pentru consum sub denumirea de vin.
Definirea noţiunilor de tărie alcoolică este cuprinsă în anexa nr. 2;
b) vinurile de calitate se obţin din soiurile cu însuşiri tehnologice superioare, cultivate în arealele viticole consacrate acestei destinaţii, după o tehnologie proprie. Tăria alcoolică dobândită a vinurilor de calitate trebuie să fie de cel puţin 10% în volume.
Unele dintre aceste vinuri, care se disting prin originalitatea însuşirilor lor imprimate de locul de producere, de soiul sau de sortimentul de soiuri, de modul de cultură şi de tehnologia de vinificare folosită, se pot încadra în categoria vinurilor de calitate superioară cu denumire de origine.
Punerea în consum a vinurilor de calitate superioară cu denumire de origine se face sub numele arealului de producere delimitat - în mod obişnuit, al centrului viticol, eventual al plaiului - şi al soiului sau sortimentului de soiuri, iar a vinurilor de calitate fără denumire de origine, prin indicarea podgoriei sau a zonei de producere, eventual a soiului sau a sortimentului de soiuri;
c) vinurile speciale sunt obţinute din musturi sau vinuri, prin aplicarea unor tratamente autorizate, şi prezintă caracteristici determinate de însuşirile tehnologice ale materiei prime şi de tehnologia folosită pentru producerea lor. Din categoria vinurilor speciale fac parte: vinurile spumante, vinurile spumoase, vinurile aromatizate, vinurile licoroase şi alte asemenea vinuri autorizate în condiţiile legii. Se interzice folosirea de substanţe aromatizante sintetice pentru obţinerea unor vinuri speciale.
Art. 16. - (1) Din mustul de struguri se pot obţine, în afară de vin: suc de struguri, must tăiat, must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat, tulburel, mistel, precum şi alte produse autorizate.
(2) Prin prelucrarea vinului pot fi obţinute următoarele produse: vin alcoolizat, distilat de vin, alcool de origine viticolă, oţet din vin, iar din distilatul de vin poate fi obţinut vinarsul şi rachiul de vin.
(3) Principalele produse secundare obţinute din vinificaţie sunt tescovina de struguri şi drojdia de vin. Prin prelucrarea acestora se obţin rachiuri, alcool de origine viticolă, precum şi alte produse.
(4) Se interzice folosirea oricărui produs secundar pentru obţinerea de vinuri, indiferent de tehnologiile folosite.
(5) Condiţiile de obţinere a produselor derivate din must, vin şi subproduse vinicole se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
Art. 17. - (1) Vinul de hibrizi, obţinut din struguri de hibrizi direct producători, este destinat consumului familial, obţinerii alcoolului de origine viticolă, precum şi oţetului.
(2) Prin excepţie, vinul de hibrizi poate fi comercializat ca atare, cu condiţia de a purta denumirea de vin de hibrizi.
(3) Vinul rezultat în urma unui amestec între vin de hibrizi şi vin provenit din soiuri nobile va fi considerat vin de hibrizi şi va fi valorificat în condiţiile prevăzute la alin. (2).
Secţiunea a 2-a
Vinurile şi produsele pe bază de must şi de vin cu denumire de origine
Art. 18. - (1) Un vin poate purta o denumire de origine, cu condiţia ca aceasta să fie consacrată prin tradiţie şi printr-un renume rezultat din caracteristicile calitative ale produsului, determinate de factori naturali şi umani.
(2) Vinurile cu denumire de origine pot fi obţinute prin respectarea unor condiţii speciale referitoare la: arealul de producere, soiurile sau sortimentul de soiuri, conţinutul în zahăr al strugurilor la cules, tăria alcoolică naturală şi cea dobândită a vinului, producţia maximă la hectar, metodele de cultură, procedeele de vinificare, examenul analitic şi organoleptic, ambalarea, etichetarea şi efectuarea controlului.
(3) Denumirile de origine pot fi acordate şi unor vinuri speciale, vinarsuri, precum şi altor produse vinicole care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 15.
Art. 19. - (1) Vinurile cu denumire de origine sunt cele obţinute din struguri produşi în cadrul arealului delimitat pentru denumirea aprobată prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentaţiei, cu condiţia ca vinificarea, depozitarea, condiţionarea, maturarea şi îmbutelierea lor să se facă în acelaşi areal.
(2) În cazuri speciale şi sub control strict, depozitarea, condiţionarea, maturarea şi îmbutelierea vinurilor cu denumire de origine se pot face în unităţi specializate, situate în afara arealelor în care au fost produşi strugurii. În aceste cazuri, pe etichetă se va menţiona, în mod obligatoriu, unitatea care a executat îmbutelierea.
(3) În mod cu totul excepţional şi pe termen limitat, se poate autoriza ca, pentru producerea unor astfel de vinuri, vinificarea să se facă în unităţi specializate, situate într-un areal alăturat celui în care au fost produşi strugurii.
Secţiunea a 3-a
Condiţiile de calitate şi de producere a vinurilor şi a
produselor pe bază de must, vin şi subproduse vinicole
Art. 20. - Vinurile şi celelalte produse obţinute din must, vin şi subproduse vinicole trebuie să corespundă, în momentul punerii lor în consum, caracteristicilor calitative şi de compoziţie stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi şi prin standardele în vigoare.
Art. 21. - (1) Practicile şi tratamentele utilizate în obţinerea vinurilor şi a băuturilor pe bază de must, vin şi subproduse vinicole trebuie să asigure o bună elaborare, conservare şi evoluţie a produselor respective. Aplicarea lor nu trebuie să conducă la modificări ale compoziţiei acestor băuturi în afara unor limite normale, asigurându-se păstrarea însuşirilor lor de naturaleţe şi autenticitate.
(2) Practicile şi tratamentele autorizate a se aplica în producerea musturilor, a vinurilor şi a celorlalte produse derivate din must, vin şi subproduse vinicole se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi, ele urmând a fi permanent puse de acord cu progresele realizate în acest domeniu.
(3) În anii cu condiţii nefavorabile pentru acumularea zaharurilor în struguri se poate autoriza, în mod excepţional, de către Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, prin Oficiul Naţional al Viei şi Vinului (O.N.V.V.), ridicarea potenţialului alcoolic al vinurilor în echivalenţa a cel mult 2% alcool în volume, cu condiţia ca tăria alcoolică totală a vinurilor să nu o depăşească pe cea obţinută în anii normali, ea neputând fi mai mare de 12,5% în volume.
(4) Falsificarea vinurilor sau a băuturilor pe bază de must, vin şi subproduse vinicole este interzisă şi se pedepseşte potrivit legii. Se consideră ca fiind falsificări: diluarea vinului cu apă; mascarea unor defecte sau alterări ale vinurilor prin adaosuri care determină modificări ale gustului, aromei şi compoziţiei naturale ale acestora; prepararea de băuturi din drojdie şi tescovină cu adaos de zahăr, precum şi folosirea oricăror practici nepermise prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
Art. 22. - (1) Comercializarea sub denumirea de vin a produselor realizate din alte materii prime decât struguri este interzisă.
(2) Băuturile obţinute pe bază de vin, care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute în prezenta lege, precum şi cele prevăzute în regulamentul de aplicare vor purta denumiri comerciale în care nu va fi utilizat cuvântul vin, singur sau prin asociere cu alţi termeni.
Art. 23. - Vinurile şi produsele pe bază de must, vin şi subproduse vinicole, importate sau destinate exportului, trebuie să corespundă criteriilor calitative şi de compoziţie stabilite prin normele interne de producţie şi de consum, precum şi prin normele internaţionale. Pentru produsele destinate exclusiv exportului, la solicitarea sau cu acceptarea clientului extern, se pot folosi şi alte practici şi tratamente oenologice, precum şi alte limite de compoziţie autorizate în ţara importatoare.
Art. 24. - (1) Producătorii, depozitarii şi comercianţii de vinuri cu ridicata trebuie să facă o declaraţie de stocuri, care se depune la autorităţile administraţiei publice locale, în raza cărora sunt depozitate produsele, înainte de data de 15 august a fiecărui an.
(2) În termen de 15 zile de la terminarea fermentării mustului, dar nu mai târziu de 1 decembrie a anului de recoltă, producătorii de vin au obligaţia de a întocmi o declaraţie de recoltă, care se depune la autorităţile administraţiei publice locale pe raza cărora este depozitat vinul, precum şi la cele ale locului de domiciliu. În cazul solicitării dreptului de folosire a unei denumiri de origine, un exemplar din declaraţia de recoltă va fi depus şi la organul desemnat în acest scop.
(3) Producătorii care deţin o suprafaţă totală de vie de până la 0,1 ha de familie sunt scutiţi de a face declaraţii de stocuri şi de recoltă.
Art. 25. - (1) Dreptul de producere a vinului şi a altor produse pe bază de must şi de vin cu denumire de origine, în cadrul unui anumit areal, se acordă prin certificatul de atestare întocmit de organele autorizate în acest scop.
(2) Dreptul folosirii de către producători a unor denumiri de origine, pentru anumite loturi de vin produse, se acordă anual, prin eliberarea unor certificate de atestare a denumirilor de origine, de către organele autorizate în acest scop, în baza verificărilor efectuate de specialişti împuterniciţi de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, în legătură cu respectarea condiţiilor impuse pentru cultura viţei de vie şi producerii vinurilor şi în baza controlului efectuat de laboratoare autorizate asupra caracteristicilor chimice şi organoleptice ale vinurilor.
(3) Certificatul de atestare a denumirii de origine se retrage în mod obligatoriu de organele de control abilitate în acest scop, ori de câte ori se constată, la producător sau la comerciant, că vinul în cauză, indiferent de faza sa de evoluţie, nu mai corespunde condiţiilor de calitate prevăzute pentru denumirea respectivă.
(4) Evidenţa stocurilor de vin cu denumire de origine este ţinută de producător, care este obligat să înscrie într-un registru special toate livrările de vin, până la limita cantităţii certificate.
Art. 26. - Producerea în vederea comercializării a vinurilor, a vinurilor speciale, a vinarsurilor, a altor băuturi pe bază de must şi vin, precum şi a oţetului din vin, poate fi făcută numai de agenţi economici şi de producători particulari, autorizaţi de către Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, cu avizul Ministerului Sănătăţii şi al Ministerului Industriei şi Comerţului.
Secţiunea a 4-a
Valorificarea vinurilor şi a celorlalte produse vinicole
Art. 27. - Comercializarea vinurilor şi a produselor pe bază de must şi vin se face de către agenţii economici şi producătorii particulari, prin comerţul cu ridicata şi comerţul cu amănuntul, în condiţiile legii.
Art. 28. - Producătorii şi comercianţii de produse în vrac sunt obligaţi să ţină evidenţa acestora, conform normelor stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi; sunt scutiţi de a ţine aceste evidenţe producătorii care deţin o suprafaţă de vie de până la 0,1 ha.
Art. 29. - (1) Importul şi exportul de vinuri şi de alte produse vinicole se fac în conformitate cu reglementările în vigoare privind operaţiunile de comerţ exterior.
(2) Calitatea vinurilor şi a celorlalte băuturi provenite din must, vin şi distilate importate trebuie dovedită prin declaraţii de conformitate, certificate de calitate, buletine de analiză eliberate de laboratoarele recunoscute în ţara de origine, prin care producătorul confirmă că produsul îndeplineşte nivelul calitativ garantat. Confirmarea certificării din ţările de origine a produselor şi a conţinutului etichetelor se face prin grija importatorilor. Certificatele vor conţine, în măsura în care convenţia dintre state nu prevede altfel, informaţii de recunoaştere-identificare ca: marca producătorului, denumirea produsului, principalele caracteristici calitative de referinţă, data fabricaţiei, termenul de valabilitate. Verificarea respectării condiţiilor calitative se va face prin testarea acestor produse în laboratoare autorizate sau în baza recunoaşterii reciproce cu organismele similare din alte ţări, în condiţiile prevăzute de normele internaţionale recunoscute şi aplicate în România.
(3) Vinurile şi celelalte băuturi provenite din must şi vin, importate în vrac, vor fi comercializate sub denumirea cu care au fost importate.
(4) Produsele vinicole livrate la export vor fi însoţite de documentele prevăzute în reglementările în vigoare şi în contractul părţilor.
(5) Statul asigură protejarea producţiei interne vitivinicole prin stabilirea de taxe vamale la produsele similare din import, inclusiv la spirt, băuturi spirtoase şi melasă, până la nivelul maxim permis de acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte.
Art. 30. - Vinurile şi celelalte băuturi pe bază de must şi vin pot fi puse în consum sub formă îmbuteliată sau neîmbuteliată (vrac). Îmbutelierea este obligatorie în cazul sucurilor de struguri, vinurilor cu denumire de origine, vinarsurilor, vinurilor speciale, cu excepţia pelinului.
Art. 31. - (1) Etichetarea este obligatorie pentru toate vinurile şi băuturile pe bază de must şi vin, puse în consumaţie sub formă îmbuteliată.
(2) În sistemul de etichetare se folosesc indicaţiile obligatorii sau, după caz, cele facultative, potrivit precizărilor stabilite prin reglementările în vigoare.
(3) Înscrierea pe etichete a indicaţiilor, însemnurilor sau ilustraţiei, susceptibile de a crea confuzii asupra originii, naturii sau categoriei produsului este interzisă.
CAPITOLUL III
Îndrumarea şi coordonarea realizării producţiei vitivinicole
Art. 32. - În vederea îndeplinirii atribuţiilor legate de orientarea activităţilor din domeniul viticulturii şi vinificaţiei, precum şi pentru îndrumarea şi controlul tehnic de specialitate în realizarea producţiei vitivinicole, se înfiinţează şi funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei:
a) Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol;b) Oficiul Naţional al Viei şi Vinului (O.N.V.V.);c) Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri şi Alte Produse Vitivinicole (O.N.D.O.V.).
Art. 33. - Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol asigură supravegherea aplicării prevederilor legii în realizarea producţiei de struguri, de vinuri şi a altor produse vitivinicole, inclusiv a celor cu denumire de origine, urmărind:
a) respectarea legislaţiei privind înfiinţarea şi defrişarea plantaţiilor de vii;b) respectarea practicilor şi tratamentelor admise în producerea vinurilor şi a altor produse vitivinicole, efectuarea controlului analitic al vinurilor şi băuturilor, în vederea comercializării lor, prin intermediul laboratoarelor autorizate;c) exercitarea controlului tehnic în toate fazele producerii vinurilor şi a celorlalte produse cu denumire de origine, precum şi asupra eliberării documentelor necesare pentru atestarea calităţii produselor respective, înainte de comercializare;d) executarea de expertize tehnice şi analize în domeniul realizării producţiei de struguri, vinuri şi alte produse vitivinicole.
Art. 34. - Oficiul Naţional al Viei şi Vinului (O.N.V.V.) este organism specializat, cu caracter tehnico-ştiinţific, aflat în subordinea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, având personalitate juridică şi următorul obiect de activitate:
a) fundamentarea, pe bază de studii şi analize, a strategiei pe care România o dezvoltă în domeniul viticulturii şi vinificaţiei şi participarea la stabilirea cadrului metodologic de desfăşurare a activităţii din acest sector, în concordanţă cu interesele economiei naţionale şi ale producătorilor, precum şi cu reglementările internaţionale;b) avizarea lucrărilor de delimitare a arealelor viticole, zonarea soiurilor de viţă de vie, stabilirea tipurilor de vin şi a altor produse pe bază de must şi vin, autorizate pentru producere, inclusiv a celor cu denumire de origine, precum şi a altor lucrări privind dezvoltarea sectorului vitivinicol;c) avizarea normelor tehnice privind stabilirea condiţiilor de cultură a viţei de vie şi de producere a vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine;d) iniţierea şi sprijinirea unor acţiuni de propagandă vitivinicolă, a unor manifestări naţionale şi internaţionale de profil, precum şi asigurarea legăturii României cu organisme internaţionale de specialitate.
Art. 35. - Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri şi Alte Produse Vitivinicole (O.N.D.O.V.) funcţionează ca organism specializat al Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, cu personalitate juridică, având următorul obiect de activitate:
a) eliberarea documentelor necesare pentru atestarea calităţii produselor vitivinicole cu denumire de origine şi controlul respectării prevederilor acestora, înainte de comercializare;b) iniţierea şi realizarea de acţiuni în scopul protecţiei denumirilor de origine a produselor vitivinicole, pe plan naţional şi internaţional.
Art. 36. - Atribuţiile şi modul de organizare şi funcţionare a organismelor menţionate la art. 32-35 se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
CAPITOLUL IV
Sancţiuni
Art. 37. - Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea civilă, contravenţională sau penală, după caz.
Art. 38. - Constituie infracţiuni următoarele fapte:
a) defrişarea viilor în alte condiţii decât cele stabilite la art. 13, precum şi distrugerea sau deteriorarea amenajărilor pedo- şi hidroameliorative, care se pedepsesc potrivit art. 217 din Codul penal;b) falsificarea sau substituirea vinurilor ori a băuturilor pe bază de must, vin şi subproduse vinicole, precum şi vânzarea acestora, cunoscând că sunt falsificate sau substituite, care se pedepsesc potrivit art. 297 sau, după caz, art. 313 din Codul penal.
Art. 39. - Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni:
a) înfiinţarea de plantaţii de vii în suprafaţă de peste 0,1 ha de agent economic sau de familie sau extinderea peste această limită a celor existente, fără autorizaţie de plantare eliberată de direcţiile generale pentru agricultură şi alimentaţie judeţene, potrivit prevederilor art. 10;b) înfiinţarea de plantaţii mai mari de 0,1 ha sau extinderea peste această limită a celor existente cu alte soiuri decât cele recomandate şi autorizate, potrivit prevederilor art. 11 alin. (1);c) plantarea de hibrizi direct producători în arealele viticole sau în extravilanul localităţilor situate în afara arealelor viticole, potrivit prevederilor art. 11 alin. (2);d) comercializarea vinurilor de hibrizi direct producători, în alte condiţii decât cele reglementate prin art. 17;e) punerea în consum şi comercializarea unor vinuri şi a altor produse obţinute din must şi vin, care nu corespund caracteristicilor calitative şi de compoziţie, stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi şi prin standardele în vigoare, potrivit prevederilor art. 20 şi 21;f) folosirea unor denumiri de origine în comercializarea vinurilor şi a altor produse vinicole, fără îndeplinirea condiţiilor stabilite de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei pentru acordarea acestora, potrivit prevederilor art. 25;g) producerea, în vederea comercializării, a vinurilor speciale, a vinarsurilor, a altor băuturi pe bază de must şi vin, precum şi a oţetului din vin, fără autorizaţie eliberată potrivit prevederilor art. 26;h) nerespectarea, de către producătorii şi comercianţii de produse în vrac, a normelor de evidenţă a acestora, potrivit prevederilor art. 28;i) importul şi exportul de vinuri şi de alte produse vitivinicole, în alte condiţii decât cele prevăzute la art. 29;j) punerea în consum a vinurilor şi băuturilor pe bază de must şi vin, sub formă îmbuteliată, fără respectarea prevederilor art. 31.
Art. 40. - (1) Contravenţiile prevăzute la art. 39 din prezenta lege se sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 500.000 lei la 1.000.000 lei, cele de la lit. a), b), d), e) şi h);b) cu amendă de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei, cele de la lit. f), g), i) şi j);c) cu amendă de la 2.000.000 lei la 4.000.000 lei, cea de la lit. c).
(2) Amenzile contravenţionale se aplică şi persoanelor juridice.
Art. 41. - Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute în prezenta lege se fac prin proces-verbal încheiat de persoane special împuternicite de către Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Sănătăţii şi Oficiul pentru Protecţia Consumatorilor, fiecare în raport cu atribuţiile ce le revin prin actul lor de organizare şi funcţionare.
Art. 42. - Contravenţiilor prevăzute în prezenta lege le sunt aplicabile şi dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.
CAPITOLUL V
Dispoziţii finale:
Art. 43. - Definiţiile principalilor termeni utilizaţi în prezenta lege sunt cuprinse în anexele nr. 1 şi 2 care fac parte integrantă din aceasta.
Art. 44. - Condiţiile de delimitare teritorială a arealelor viticole, cele privind normele de înfiinţare, întreţinere şi defrişare a plantaţiilor, condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească vinurile şi produsele pe bază de must, vin şi subproduse vinicole proprii consumului uman direct, condiţiile de atribuire a denumirii de origine şi cele privind obţinerea vinurilor din această categorie, practicile şi tratamentele oenologice autorizate, normele de realizare, evidenţă şi atestare a produselor vitivinicole, cele privind comercializarea lor, precum şi alte măsuri se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi, întocmit de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, cu avizul Ministerului Finanţelor, Ministerului Industriei şi Comerţului, Ministerului Sănătăţii, Institutului Român de Standardizare şi al Oficiului pentru Protecţia Consumatorilor. Regulamentul se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Art. 45. - În vederea cunoaşterii evoluţiei patrimoniului viticol şi stabilirii de măsuri pentru orientarea viticulturii, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei este autorizat să organizeze recensământul patrimoniului viticol la intervale de 10 ani.
Art. 46. - Se exceptează de la prevederile art. 10, 11, 13, 20 şi 21 suprafeţele de vii şi loturile de struguri, precum şi băuturile folosite în interes experimental sau didactic de către unităţile de cercetare, învăţământ, de încercare a soiurilor sau de testare a produselor; limitele de derogare se vor stabili prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
Art. 47. - În funcţie de nivelul ratei inflaţiei, cuantumul amenzilor contravenţionale prevăzut la art. 40 se actualizează prin hotărâre a Guvernului.
Art. 48. - Prezenta lege intră în vigoare în termen de 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României. Pe aceeaşi dată se abrogă:
a) Legea viei şi vinului nr. 21/1971, publicată în Buletinul Oficial nr. 156 din 17 decembrie 1971;b) H.C.M. nr.1.167/1959 privind regimul de vânzare către stat a strugurilor, vinurilor şi rachiurilor naturale, cu modificările ulterioare, publicată în Colecţia de hotărâri şi dispoziţii ale Consiliului de Miniştri nr. 41 din 21 octombrie 1959.