LEGE nr. 244 din 29 aprilie 2002 (**republicată**)(*actualizată*)
viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole**)
(actualizată până la data de 13 mai 2010*)
EMITENT: PARLAMENTUL
---------------
*) Textul republicat al legii a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 633 din 14 septembrie 2007. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamţ până la data de 13 mai 2010, cu modificările şi completările aduse de: <LLNK 12009 329 10 201 0 34>LEGEA nr. 329 din 5 noiembrie 2009; <LLNK 12010 43180 301 0 42>ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 43 din 5 mai 2010.
---------------
**) Republicată în temeiul <LLNK 12007 83 10 202 0 30>art. III din Legea nr. 83/2007 pentru modificarea şi completarea <LLNK 12002 244 10 201 0 87>Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 11 aprilie 2007, dându-se textelor o nouă numerotare.
<LLNK 12002 244 10 201 0 87>Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 20 mai 2002.
***) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Conform literei q) a <LLNK 12009 329 10 202 57 55>art. 57, Cap. IX din LEGEA nr. 329 din 5 noiembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 761 din 9 noiembrie 2009, de la data intrării în vigoare a hotărârilor Guvernului privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea noilor entităţi rezultate din reorganizarea autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, în cuprinsul actelor normative în vigoare, următoarele expresii şi denumiri se înlocuiesc după cum urmează:
q) în cuprinsul <LLNK 12002 244 11 201 0 87>Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 14 septembrie 2007, sintagmele "Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri" şi "Oficiul Naţional al Viei şi Vinului" se înlocuiesc cu sintagma "Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole".
Prin <LLNK 12009 1408 20 301 0 41>HOTĂRÂREA nr. 1.408 din 18 noiembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 827 din 2 decembrie 2009 s-a dispus înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole, ca organ de specialitate în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, ca urmare a comasării prin fuziune a Oficiului Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri, denumit în continuare O.N.D.O.V., şi a Oficiului Naţional al Viei şi Vinului, denumit în continuare O.N.V.V., care se desfiinţează.
Prin <LLNK 12009 8 20 301 0 36>HOTĂRÂREA nr. 8 din 16 ianuarie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 38 din 21 ianuarie 2009 s-a dispus organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. <LLNK 12009 8 20 301 0 36>HOTĂRÂREA nr. 8 din 16 ianuarie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 38 din 21 ianuarie 2009 a fost abrogată de <LLNK 12009 1407 20 301 0 41>HOTĂRÂREA nr. 1.407 din 18 noiembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 829 din 2 decembrie 2009. <LLNK 12009 1407 20 301 0 41>HOTĂRÂREA nr. 1.407 din 18 noiembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 829 din 2 decembrie 2009 a fost abrogată de <LLNK 12010 25 20 301 0 36>HOTĂRÂREA nr. 25 din 6 ianuarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 23 din 12 ianuarie 2010 care a dispus organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Începănd cu data de 24 decembrie 2008, prin <LLNK 12008 221180 301 0 50>ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 221 din 23 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 24 decembrie 2008, s-a înfiinţat Ministerul Administraţiei şi Internelor prin reorganizarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.
Conform alin. (2) al <LLNK 12008 221180 302 23 62>art. 23 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 221 din 23 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 24 decembrie 2008, în cuprinsul actelor normative în vigoare, următoarele denumiri se înlocuiesc în mod corespunzător prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, după cum urmează:
f) "Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor" cu "Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei".
g) "Ministerul Economiei şi Finanţelor" cu "Ministerul Economiei", în cazul prevederilor care reglementează activitatea de economie, şi cu "Ministerul Finanţelor Publice", în cazul prevederilor care reglementează activitatea de finanţe;"
Prin <LLNK 12008 1718 20 301 0 41>HOTĂRÂREA nr. 1.718 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 5 din 6 ianuarie 2009 s-a dispus organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii.
Înlocuirea denumirii acestor ministere s-a realizat direct în textul formei actualizate.
CAP. I
Potenţialul de producţie vitivinicolă
A. Producţia vitivinicolă
SECŢIUNEA 1
Arealele de cultură
ART. 1
În România viţa-de-vie se cultivă, cu precădere, în arealele consacrate tradiţional acestei activităţi, situate mai ales în zona colinară, pe nisipuri, precum şi pe alte terenuri cu condiţii favorabile, denumite areale viticole, care sunt supuse delimitării teritoriale.
ART. 2
(1) Plantaţiile de viţă-de-vie se grupează, teritorial, în zone viticole, regiuni viticole, podgorii, centre viticole şi plaiuri viticole. Definiţiile acestora sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.
(2) Plantaţiile de viţă-de-vie situate în afara perimetrului delimitat al podgoriilor şi centrelor viticole sunt considerate vii răzleţe.
(3) Încadrarea zonelor viticole, a podgoriilor şi centrelor viticole româneşti în zonele viticole ale Uniunii Europene se realizează pe baza studiilor întreprinse de instituţiile autorizate ale statului român.
ART. 3
(1) Din patrimoniul viticol naţional fac parte următoarele categorii de plantaţii şi terenuri:
a) plantaţiile de viţă-de-vie roditoare, plantaţiile de portaltoi, plantaţiile-mamă furnizoare de coarde-altoi sau de butaşi pentru înrădăcinare şi şcolile de viţe;
b) terenurile din arealele viticole rezultate în urma defrişării viilor, aflate în perioada de pregătire pentru plantare;
c) alte terenuri din interiorul arealelor viticole care, prin amplasarea lor, completează sau unesc masivele viticole existente şi care prezintă condiţii pentru a fi cultivate cu viţă-devie.
(2) Terenurile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) reprezintă rezerva pentru cultivare cu viţă-de-vie.
ART. 4
(1) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale asigură efectuarea şi actualizarea lucrărilor de delimitare a arealelor viticole, inclusiv a celor destinate producerii vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine.
(2) Arealele viticole delimitate pentru producerea vinurilor, a produselor pe bază de must şi vin şi a strugurilor de masă cu denumire de origine cuprind terenurile situate într-o podgorie sau într-un centru viticol care, datorită condiţiilor naturale, soiurilor de viţă-de-vie cultivate şi tehnologiilor de cultură aplicate, permit obţinerea unor produse de înaltă calitate, caracterizate prin originalitatea însuşirilor de calitate care le recomandă să poarte denumirea locului în care au fost produse.
ART. 5
(1) Evidenţa plantaţiilor viticole se realizează prin Registrul plantaţiilor viticole, care cuprinde datele de identificare a tarlalelor, parcelelor viticole şi suprafeţelor pe soiuri din fiecare parcelă, pe persoană fizică şi juridică deţinătoare, întocmit în baza cadastrului agricol şi a planurilor cadastrale actualizate.
(2) Registrul plantaţiilor viticole, actualizat, este ţinut la direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti.
(3) Modelul şi instrucţiunile de completare a Registrului plantaţiilor viticole se aprobă prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului administraţiei şi internelor.
ART. 6
Producătorii de struguri pentru vin au obligaţia de a ţine evidenţa producţiei şi a modului de valorificare a acesteia în carnetul de viticultor, al cărui model se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
SECŢIUNEA a 2-a
Producerea materialului săditor viticol
ART. 7
(1) În viticultură se admite folosirea următoarelor categorii de material săditor:
a) viţe altoite;
b) viţe nealtoite din soiuri roditoare;
c) viţe portaltoi.
(2) Viţele altoite pot fi plantate pe orice tip de sol, iar cele nealtoite, numai pe nisipuri.
(3) Pentru producerea viţelor sunt admise următoarele categorii de material de înmulţire:
a) coarde-altoi;
b) butaşi din soiuri roditoare pentru înrădăcinare;
c) butaşi portaltoi pentru altoire sau înrădăcinare.
(4) Materialul de înmulţire prevăzut la alin. (3) trebuie să provină din plantaţii-mamă specializate sau din plantaţii viticole recunoscute şi autorizate pentru înmulţire.
ART. 8
(1) Producerea, controlul calităţii şi comercializarea materialului săditor viticol şi de înmulţire se fac cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea şi folosirea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante.
(2) Baza materială aferentă sectorului de producere a materialului săditor viticol, respectiv complexuri de altoire şi forţare, terenuri pentru asolamente, plantaţii-mamă de portaltoi şi coarde-altoi, este protejată prin lege în sensul respectării destinaţiei iniţiale, indiferent de deţinătorii actuali sau viitori.
SECŢIUNEA a 3-a
Înfiinţarea, întreţinerea şi defrişarea plantaţiilor viticole
ART. 9
(1) Lista soiurilor de viţă-de-vie admise în cultură se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru fiecare regiune viticolă, podgorie, centru viticol şi direcţie de producţie, pe baza propunerilor făcute de Oficiul Naţional al Viei şi Vinului, denumit în continuare O.N.V.V., împreună cu Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri, denumit în continuare O.N.D.O.V., şi de asociaţiile de producători.
(1) Lista soiurilor de viţă-de-vie admise în cultură se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru fiecare regiune viticolă, podgorie, centru viticol şi direcţie de producţie, pe baza propunerilor făcute de Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole, şi de asociaţiile de producători.
-------------
Alin. (1) al art. 9 a fost modificat de litera q) a <LLNK 12009 329 10 202 57 55>art. 57, Cap. IX din LEGEA nr. 329 din 5 noiembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 761 din 9 noiembrie 2009, prin înlocuirea sintagmelor "Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri" şi "Oficiul Naţional al Viei şi Vinului" cu sintagma "Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole".
(2) Pentru obţinerea vinurilor cu denumire de origine controlată se stabileşte o listă a soiurilor pentru fiecare dintre denumirile de origine controlată aprobate.
ART. 10
Înfiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie se face în areale viticole delimitate din podgorii şi centre viticole, cu excepţia plantaţiilor înfiinţate pentru consumul familial sau în scop ornamental.
ART. 11
(1) În arealele viticole sau în extravilanul localităţilor din afara arealelor viticole înfiinţarea de plantaţii de viţă-de-vie pe o suprafaţă de peste 0,1 ha de operator economic sau de familie şi extinderea peste această limită a celor existente se pot face numai în baza autorizaţiei de plantare, eliberată de direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti, potrivit normelor metodologice de aplicare a prezentei legi. Pentru obţinerea autorizaţiei de plantare pe suprafeţe mai mari de 3 ha este necesară prezentarea de către solicitant a unui proiect de înfiinţare a plantaţiei viticole, avizat de unitatea de cercetări vitivinicole din zonă.
(2) Autorizaţia plantării/replantării viţei-de-vie şi de înscriere în Registrul plantaţiilor viticole se eliberează pe baza unui drept de plantare nouă sau de replantare ori de plantare pe o rezervă. Crearea rezervei regionale, judeţene şi/sau naţionale a drepturilor de plantare a viţei-de-vie are scopul de a permite administraţiei publice locale şi centrale atribuirea dreptului de plantare a viţei-de-vie acelor persoane fizice/juridice care, pe baza unor criterii obiective, vor justifica necesitatea obţinerii acestor drepturi. Dreptul individual de replantare neexercitat într-o perioadă de 8 campanii viticole de la data acordării încetează pentru titularul acestuia. Dreptul individual de plantare nouă este valabil pe durata a două campanii viticole de la data acordării, dreptul individual de plantare pe rezerva regională sau judeţeană este valabil pe o durată de 3 campanii viticole de la data alocării, iar dreptul individual de plantare pe rezerva naţională este valabil pe o durată de două campanii viticole de la data alocării. Procedura şi condiţiile de acordare a dreptului de plantare nouă, de replantare ori de plantare pe o rezervă se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) Prin familie, în sensul prezentei legi, se înţelege soţii şi copiii necăsătoriţi, dacă gospodăresc împreună cu părinţii lor.
(4) Direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti vor înştiinţa autorităţile administraţiei publice locale în a căror rază teritorială este situat terenul pentru care s-a eliberat autorizaţia de plantare.
ART. 11
(1) În arealele viticole sau în extravilanul localităţilor din afara arealelor viticole, înfiinţarea de plantaţii de viţă-de-vie pe o suprafaţă de peste 0,1 ha de operator economic sau de familie şi extinderea peste această limită a celor existente se pot face numai în baza unui drept de plantare/replantare, potrivit normelor metodologice de aplicare a prezentei legi.
(2) Plantarea/replantarea viţei-de-vie se face în baza unui drept de plantare sau de replantare ori de plantare pe o rezervă. Crearea rezervei regionale (judeţene) şi/sau naţionale a drepturilor de plantare a viţei-de-vie are scopul de a permite administraţiei publice locale şi centrale atribuirea dreptului de plantare a viţei-de-vie acelor persoane fizice/juridice care, pe baza unor criterii obiective, vor justifica necesitatea obţinerii acestor drepturi.
(3) Procedura şi condiţiile de acordare a drepturilor prevăzute la alin. (2), precum şi perioada de valabilitate a acestor drepturi se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
(4) În arealele viticole sau în extravilanul localităţilor din afara arealelor viticole, înfiinţarea de plantaţii de viţă-de-vie pe o suprafaţă de peste 0,1 ha se face cu soiuri admise în cultură şi în baza Cererii de plantare/replantare a viţei-de-vie şi de înscriere în Registrul plantaţiilor viticole, depusă la direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti.
(5) Modelul de Cerere de plantare/replantare a viţei-de-vie şi de înscriere în Registrul plantaţiilor viticole se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
(6) În vederea înfiinţării de plantaţii viticole pe suprafeţe mai mari de 3 ha este necesară prezentarea de către solicitant a unui proiect de înfiinţare a plantaţiei viticole, avizat de unitatea de cercetări vitivinicole din zonă.
------------
Art. 11 a fost modificat de pct. 1 al <LLNK 12010 43180 302 0 55>art. VII din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 43 din 5 mai 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 316 din 13 mai 2010.
ART. 12
(1) Înfiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie în suprafaţă de peste 0,1 ha de operator economic sau de familie se face numai cu soiuri admise în cultură.
(2) Sunt interzise plantarea de hibrizi direct producători în arealele viticole şi în extravilanul localităţilor situate în afara arealelor viticole, precum şi folosirea materialului săditor provenit din viţe de hibrizi direct producători, pentru plantare în golurile din viile cu soiuri nobile din amplasamentele menţionate.
(3) Plantarea hibrizilor interspecifici cu rezistenţă relativă la boli, care sunt obţinuţi prin încrucişări complexe între soiuri de Vitis vinifera şi soiuri aparţinând altor specii ale genului Vitis, pe suprafaţă de cel mult 0,1 ha de familie, poate fi făcută numai în intravilanul localităţilor situate în afara arealelor viticole, în scop ornamental şi pentru asigurarea consumului familial. Lista cuprinzând aceşti hibrizi interspecifici se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
(4) Nerespectarea prevederilor alin. (2) şi (3) are drept consecinţă, pe lângă sancţionarea cu amendă contravenţională, potrivit prezentei legi, şi defrişarea plantaţiei. În cazul în care făptuitorul nu aduce la îndeplinire măsura de defrişare în termen de cel mult 6 luni de la constatarea faptei, direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţeană şi a municipiului Bucureşti procedează la defrişarea plantaţiei şi îl obligă pe cel în cauză la plata tuturor cheltuielilor aferente.
(5) Prin plantare se înţelege fixarea la loc definitiv a viţelor altoite, înrădăcinate sau a porţiunilor de viţă-de-vie, în scopul producerii de struguri, de coarde-altoi şi coarde-portaltoi.
ART. 13
(1) În scopul adaptării producţiei vitivinicole la cerinţele pieţei şi în vederea asigurării calităţii produselor vitivinicole se prevăd următoarele măsuri:
a) reconversiunea plantaţiilor viticole, inclusiv prin supraaltoire pe soiurile de struguri de vin;
b) replantarea suprafeţelor viticole;
c) restructurarea plantaţiilor viticole.
(2) La propunerea Organizaţiei Naţionale Interprofesionale Vitivinicole şi cu avizul tehnic al O.N.V.V., Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale aprobă planurile de reconversiune, replantare şi restructurare a plantaţiilor viticole.
(2) La propunerea Organizaţiei Naţionale Interprofesionale Vitivinicole şi cu avizul tehnic al O.N.V.P.V., Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale aprobă planurile de reconversiune, replantare şi restructurare a plantaţiilor viticole.
-------------
Alin. (2) al art. 13 a fost modificat de litera q) a <LLNK 12009 329 10 202 57 55>art. 57, Cap. IX din LEGEA nr. 329 din 5 noiembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 761 din 9 noiembrie 2009, prin înlocuirea sintagmelor "Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri" şi "Oficiul Naţional al Viei şi Vinului" cu sintagma "Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole".
ART. 14
(1) Deţinătorii de plantaţii viticole au obligaţia să execute lucrările de întreţinere a viilor, în mod deosebit tratamentele de combatere a bolilor şi dăunătorilor, în condiţii tehnice corespunzătoare şi în perioade optime, conform prevederilor normelor metodologice de aplicare a prezentei legi.
(2) Viile destinate producerii de vinuri cu denumire de origine controlată sunt supuse unui regim de autorizare în vederea respectării condiţiilor de cultură, stabilite prin normele tehnice de producere şi comercializare elaborate de O.N.D.O.V., cu consultarea O.N.V.V. şi a asociaţiilor de producători din arealul vizat.
(2) Viile destinate producerii de vinuri cu denumire de origine controlată sunt supuse unui regim de autorizare în vederea respectării condiţiilor de cultură, stabilite prin normele tehnice de producere şi comercializare elaborate de O.N.V.P.V. şi a asociaţiilor de producători din arealul vizat.
-------------
Alin. (2) al art. 14 a fost modificat de litera q) a <LLNK 12009 329 10 202 57 55>art. 57, Cap. IX din LEGEA nr. 329 din 5 noiembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 761 din 9 noiembrie 2009, prin înlocuirea sintagmelor "Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri" şi "Oficiul Naţional al Viei şi Vinului" cu sintagma "Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole".
(3) Prin lucrările executate în plantaţii nu vor fi distruse sau deteriorate amenajările pedo- şi hidroameliorative.
ART. 15
(1) Defrişarea plantaţiilor de viţă-de-vie în suprafaţă mai mare de 0,1 ha de operator economic sau de familie se face la cererea persoanei interesate, pe baza autorizaţiei de defrişare a plantaţiilor viticole, eliberate de direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţeană sau a municipiului Bucureşti, după caz.
(2) Persoanele care primesc autorizaţie de defrişare beneficiază de un drept individual de replantare, în suprafaţă echivalentă de cultură pură cu cea propusă pentru defrişare. Dreptul individual de replantare poate fi exercitat în termen de 8 ani de la data acordării acestuia.
(3) Prin cultură pură se înţelege suprafaţa efectivă ocupată cu butucii de viţă-de-vie, inclusiv suprafaţa ocupată de alei, drumuri de acces şi zone de întoarcere la capetele parcelei viticole.
ART. 15
(1) Defrişarea plantaţiilor de viţă-de-vie în suprafaţă mai mare de 0,1 ha se face de către persoane fizice/juridice, pe baza Declaraţiei de defrişare a plantaţiilor de viţă-de-vie şi cererii pentru eliminarea parcelei/parcelelor defrişate din Registrul plantaţiilor viticole, depusă la direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţeană sau a municipiului Bucureşti, după caz.
(2) Modelul de Declaraţie de defrişare a viţei de vie şi cerere pentru eliminarea parcelei/parcelelor defrişate din Registrul plantaţiilor viticole se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
(3) Persoanele care defrişează plantaţii de viţă-de-vie înscrise în Registrul plantaţiilor viticole beneficiază de un drept de replantare în suprafaţă echivalentă de cultură pură cu cea defrişată sau propusă pentru defrişare. Dreptul individual de replantare poate fi exercitat în termen de 8 ani de la data acordării acestuia.
(4) Prin cultură pură se înţelege suprafaţa efectiv ocupată cu butucii de viţă-de-vie, delimitată de perimetrul extern al butucilor, la care se adaugă o zonă-tampon a cărei lăţime corespunde jumătăţii distanţei dintre rânduri.
------------
Art. 15 a fost modificat de pct. 2 al <LLNK 12010 43180 302 0 55>art. VII din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 43 din 5 mai 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 316 din 13 mai 2010.
B. Producţia vinicolă
SECŢIUNEA 1
Vinurile şi produsele pe bază de must şi de vin
ART. 16
(1) Vinul este un produs agroalimentar.
(2) Clasificarea vinurilor se face conform dispoziţiilor <LLNK 831999R1493 33>Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 privind organizarea comună a pieţei vinului.
ART. 17
Folosirea de arome sau de extracte la producerea vinurilor este interzisă. Singura aromatizare acceptată este cea datorată contactului vinului cu lemnul de stejar.
ART. 18
(1) Vinul de hibrizi direct producători sau de hibrizi interspecifici cu rezistenţă relativă la boli, aşa cum sunt definiţi la art. 12 alin. (3), este destinat numai consumului familial, obţinerii alcoolului de origine vinicolă, precum şi a oţetului.
(2) Vinul rezultat în urma unui amestec între vin de hibrizi direct producători şi vin provenit din soiuri nobile este considerat vin de hibrizi direct producători şi va fi valorificat în condiţiile prevăzute la alin. (1).
(3) Este interzisă fabricarea pichetului, obţinut prin epuizarea cu apă a tescovinei proaspete sau fermentate, cu sau fără adaos de zahăr, în vederea comercializării pentru consumul uman direct.
SECŢIUNEA a 2-a
Definirea şi dreptul de utilizare a denumirii de origine controlată şi a indicaţiei geografice
ART. 19
(1) Prin indicaţie geografică se înţelege numele unei localităţi sau regiuni geografice care identifică provenienţa vinurilor din acel teritoriu, în cazul în care calitatea sau o altă caracteristică specifică poate fi atribuită în mod esenţial acelui teritoriu, mediului natural şi/sau factorilor umani.
(2) Indicaţia geografică este de utilitate publică.
(3) Este interzisă utilizarea unei indicaţii geografice pentru vinurile care nu provin din arealul delimitat pentru indicaţia geografică respectivă şi nu sunt produse conform normelor elaborate de O.N.D.O.V.
(3) Este interzisă utilizarea unei indicaţii geografice pentru vinurile care nu provin din arealul delimitat pentru indicaţia geografică respectivă şi nu sunt produse conform normelor elaborate de O.N.V.P.V.
-------------
Alin. (3) al art. 19 a fost modificat de litera q) a <LLNK 12009 329 10 202 57 55>art. 57, Cap. IX din LEGEA nr. 329 din 5 noiembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 761 din 9 noiembrie 2009, prin înlocuirea sintagmelor "Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri" şi "Oficiul Naţional al Viei şi Vinului" cu sintagma "Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole".
(4) Procedura şi condiţiile de acordare a dreptului de utilizare a indicaţiei geografice pentru vin şi alte produse pe bază de must şi vin se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 20
(1) Prin denumire de origine controlată, denumită în continuare DOC, se înţelege un nume geografic al unei podgorii, centru viticol sau localitate, ce identifică originea vinurilor provenite din acel teritoriu delimitat, cu caracteristici de calitate datorate exclusiv factorilor naturali şi umani din acel teritoriu.
(2) Este interzisă utilizarea unei denumiri de origine controlată pentru vinurile care nu provin din acel teritoriu delimitat.
(3) Producerea şi procesarea strugurilor pentru vinurile cu denumire de origine controlată, precum şi condiţionarea şi îmbutelierea acestora se realizează în teritoriul delimitat potrivit prevederilor alin. (1).
(4) În cazuri speciale şi sub control strict al O.N.D.O.V., la propunerea organizaţiei de producători de vin cu denumire de origine controlată din arealul respectiv, condiţionarea şi îmbutelierea vinurilor se pot realiza şi în afara arealului în care au fost produşi strugurii. În aceste cazuri, se vor menţiona în mod obligatoriu pe etichetă îmbuteliatorul şi locul îmbutelierii.
(4) În cazuri speciale şi sub control strict al O.N.V.P.V., la propunerea organizaţiei de producători de vin cu denumire de origine controlată din arealul respectiv, condiţionarea şi îmbutelierea vinurilor se pot realiza şi în afara arealului în care au fost produşi strugurii. În aceste cazuri, se vor menţiona în mod obligatoriu pe etichetă îmbuteliatorul şi locul îmbutelierii.
-------------
Alin. (4) al art. 20 a fost modificat de litera q) a <LLNK 12009 329 10 202 57 55>art. 57, Cap. IX din LEGEA nr. 329 din 5 noiembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 761 din 9 noiembrie 2009, prin înlocuirea sintagmelor "Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri" şi "Oficiul Naţional al Viei şi Vinului" cu sintagma "Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole".
(5) Tăria alcoolică naturală minimă în volume pentru vinurile DOC se stabileşte pentru fiecare denumire de origine. Pentru aceasta se iau în considerare tăriile alcoolice naturale constatate în ultimii 3 ani la vinurile DOC ale arealului delimitat.
(6) Tăria alcoolică naturală minimă în volume prevăzută la alin. (5) poate fi stabilită la nivele diferite, în funcţie de:
a) subdenumire, comună sau o parte a comunei;
b) soiul sau soiurile de viţă-de-vie din care provin strugurii utilizaţi.
(7) În funcţie de stadiul de maturare a strugurilor şi de caracteristicile lor calitative la cules, vinurile cu denumire de origine controlată se clasifică astfel:
a) DOC-CMD - vin cu denumire de origine controlată din struguri culeşi la maturitate deplină;
b) DOC-CT - vin cu denumire de origine controlată din struguri culeşi târziu;
c) DOC-CIB - vin cu denumire de origine controlată din struguri culeşi la înnobilarea boabelor.
SECŢIUNEA a 3-a
Condiţii de producere şi comercializare a vinurilor şi produselor pe bază de must şi/sau vin
ART. 21
Vinurile şi celelalte produse obţinute din must şi/sau vin, în momentul punerii lor în consum, trebuie să corespundă caracteristicilor organoleptice şi de compoziţie stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
ART. 22
(1) Practicile şi tratamentele autorizate pentru a fi aplicate în producerea musturilor, a vinurilor şi a celorlalte produse vinicole se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, urmând să fie permanent actualizate în funcţie de progresele realizate în acest domeniu.
(2) Prepararea musturilor, a vinurilor şi a produselor vinicole din alte materii prime decât cele stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi sau schimbarea compoziţiei acestora prin adăugarea sau amestecarea unor substanţe, altele decât cele permise de lege, este interzisă.
(3) Constituie falsificări: diluarea vinului cu apă, mascarea unor defecte sau alterări ale vinurilor sau a băuturilor pe bază de must şi/sau vin prin adaosuri care determină modificări ale gustului, aromei şi compoziţiei naturale ale acestora, prepararea vinului din drojdie sau tescovină, precum şi folosirea oricăror practici nepermise prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(4) Prin substituire se înţelege prezentarea sub o identitate falsă a musturilor, vinurilor sau a produselor vinicole.
(5) Identitate falsă reprezintă utilizarea fără drept a denumirii unui soi de struguri, a unui areal de producţie, a unei categorii de calitate, indicaţie geografică sau denumire de origine controlată, contrafacerea sau folosirea fără drept a însemnelor de certificare a calităţii.
ART. 23
Vinurile şi produsele pe bază de must, vin şi subproduse vinicole, importate sau destinate exportului, trebuie să corespundă criteriilor calitative şi de compoziţie stabilite prin normele interne de producţie şi de consum, precum şi prin normele internaţionale. Pentru produsele destinate exclusiv exportului, la solicitarea sau cu acceptarea clientului extern se pot folosi şi alte practici şi tratamente oenologice, precum şi alte limite de compoziţie, autorizate în ţara importatoare.
ART. 24
(1) Persoanele fizice şi persoanele juridice care produc, depozitează şi comercializează produse vitivinicole au obligaţia de a întocmi şi de a depune, în termenul prevăzut de normele metodologice de aplicare a prezentei legi, documente de evidenţă a producţiei vitivinicole privind declaraţii de stocuri, declaraţii de recoltă, declaraţii de producţie şi de a completa operativ registrele de evidenţă obligatorii a produselor vitivinicole, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
(2) În cazul solicitării dreptului de utilizare a unei denumiri de origine controlată, un exemplar al declaraţiei de recoltă şi de producţie va fi depus şi la inspectorii teritoriali ai O.N.D.O.V.
(2) În cazul solicitării dreptului de utilizare a unei denumiri de origine controlată, un exemplar al declaraţiei de recoltă şi de producţie va fi depus şi la inspectorii teritoriali ai O.N.V.P.V.
-------------
Alin. (2) al art. 24 a fost modificat de litera q) a <LLNK 12009 329 10 202 57 55>art. 57, Cap. IX din LEGEA nr. 329 din 5 noiembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 761 din 9 noiembrie 2009, prin înlocuirea sintagmelor "Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri" şi "Oficiul Naţional al Viei şi Vinului" cu sintagma "Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole".
(3) Persoanele fizice şi juridice care deţin o suprafaţă totală de vie de până la 0,5 ha nu sunt obligate să facă declaraţii de stocuri, de recoltă şi de producţie.
(4) Comercianţii care deţin o cantitate de până la 2.000 l de vin nu sunt obligaţi să facă declaraţii de stocuri.
ART. 25
(1) Dreptul de utilizare a denumirii de origine controlată pentru producerea vinurilor se acordă prin certificate de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor DOC, cu aplicarea însemnelor de certificare a acestei categorii de calitate, eliberate de O.N.D.O.V.
(2) În faza de producţie, producătorul poate să solicite O.N.D.O.V. declasarea unui vin DOC în vin de masă.
(3) Declasarea vinurilor DOC se face pe baza unor proceduri elaborate de O.N.D.O.V.
(4) Declasarea vinurilor DOC se stabileşte de O.N.D.O.V. în cazul în care:
a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ;
b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate.
ART. 25
(1) Dreptul de utilizare a denumirii de origine controlată pentru producerea vinurilor se acordă prin certificate de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor DOC, cu aplicarea însemnelor de certificare a acestei categorii de calitate, eliberate de O.N.V.P.V.
(2) În faza de producţie, producătorul poate să solicite O.N.V.P.V. declasarea unui vin DOC în vin de masă.
(3) Declasarea vinurilor DOC se face pe baza unor proceduri elaborate de O.N.V.P.V.
(4) Declasarea vinurilor DOC se stabileşte de O.N.V.P.V. în cazul în care:
a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ;
b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate.
-------------
Art. 25 a fost modificat de litera q) a <LLNK 12009 329 10 202 57 55>art. 57, Cap. IX din LEGEA nr. 329 din 5 noiembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 761 din 9 noiembrie 2009, prin înlocuirea sintagmelor "Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri" şi "Oficiul Naţional al Viei şi Vinului" cu sintagma "Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole".
ART. 26
Producătorii de vin care posedă licenţa de fabricaţie eliberată în condiţiile legii pot cumpăra struguri pentru vinificaţie numai de la producătorii care deţin carnet de viticultor în anul de recoltă respectiv, cu obligaţia de a menţiona în evidenţele primare cantitatea şi soiul strugurilor cumpăraţi.
SECŢIUNEA a 4-a
Valorificarea vinurilor şi a celorlalte produse vinicole
ART. 27
Comercializarea vinurilor şi a produselor pe bază de must şi vin se face de către operatorii economici şi producătorii particulari, prin comerţul cu ridicata şi comerţul cu amănuntul, în condiţiile legii.
ART. 28
(1) Producătorii şi comercianţii de vinuri în vrac sunt obligaţi să ţină evidenţa acestora, conform normelor metodologice de aplicare a prezentei legi.
(2) Producătorii care deţin o suprafaţă de vie de până la 0,5 ha şi nu comercializează vinuri în vrac nu au obligaţia de a ţine evidenţa prevăzută la alin. (1).
(3) Comercializarea vinului de masă în vrac sub denumire de soi, indicaţie geografică sau denumire de origine controlată este interzisă.
(4) Condiţiile de comercializare a vinului de masă în vrac se stabilesc prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului sănătăţii şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 29
Vinurile şi celelalte băuturi pe bază de must şi vin pot fi puse în consum sub formă îmbuteliată sau neîmbuteliată. Îmbutelierea este obligatorie în cazul sucurilor de struguri, vinurilor cu denumire de origine controlată, vinurilor cu indicaţie geografică, vinarsurilor, vinurilor speciale, cu excepţia pelinului.
CAP. II
Mecanismele de piaţă
ART. 30
(1) Se instituie un regim de ajutoare la stocajul privat pentru vin de masă, mustul de struguri, mustul de struguri concentrat şi mustul de struguri concentrat rectificat şi la utilizarea de către producători a mustului de struguri concentrat şi a mustului de struguri concentrat rectificat.
(2) Se acordă ajutoare pentru utilizarea mustului de struguri concentrat şi a mustului de struguri concentrat rectificat pentru:
a) obţinerea sucului de struguri şi a sucului concentrat de struguri;
b) efectuarea unor practici oenologice.
ART. 31
(1) Statul poate interveni prin adoptarea de măsuri privind distilarea vinului, în cazul unor situaţii de criză susceptibile de a provoca perturbări ale pieţei datorită unor importante excedente şi/sau unor probleme de calitate.
(2) Măsurile au drept scop:
a) absorbţia cantităţilor excedentare de vin;
b) asigurarea continuităţii aprovizionării pieţei de la o recoltă la alta.
(3) Măsurile pot fi limitate la anumite categorii de vin sau la anumite zone de producere. Ele nu pot fi aplicate vinurilor de calitate produse în arealele viticole delimitate decât la cererea producătorilor.
ART. 32
(1) Modalităţile de acordare a ajutoarelor către producători pentru stocajul privat al produselor menţionate şi pentru utilizarea mustului de struguri concentrat şi a mustului de struguri concentrat rectificat, precum şi sistemul de plăţi pentru distilare sunt prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(2) Susţinerea financiară a măsurilor de reglementare a filierei vitivinicole se poate asigura atât din fonduri publice, cât şi din fonduri private constituite în condiţiile legii, preluate în Fondul de promovare a vinului românesc, administrat de Institutul Vinului.
(3) Organizarea şi funcţionarea Institutului Vinului şi constituirea Fondului de promovare a vinului românesc se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
CAP. III
Organizaţiile de producători şi organismele de filieră
ART. 33
(1) Statul sprijină înfiinţarea organizaţiilor de producători şi a filierelor pe produs prin legi speciale.
(2) Prin constituirea organizaţiilor de producători, realizată pe baza iniţiativei libere a acestora, se urmăresc:
a) orientarea producţiei şi adaptarea acesteia la cerinţele pieţei, sub aspectul calităţii şi cantităţii;
b) promovarea concentrării ofertei şi valorificarea producţiei pe piaţă;
c) promovarea practicilor culturale, tehnicilor de producţie şi de gestiune a reziduurilor, cu respectarea protecţiei mediului ambiant, protecţia calităţii apei, a solului şi a peisajului, asigurându-se totodată conservarea şi/sau favorizarea biodiversităţii;
d) reducerea costurilor de producţie şi regularizarea preţurilor de producţie.
(3) Noţiunea filieră se referă la un produs sau la o grupă de produse şi comportă două aspecte principale:
a) identificarea produselor, a itinerarelor urmate de acestea şi a organismelor de filieră, reprezentate prin operatori economici şi operatori existenţi de-a lungul filierei;
b) analiza mecanismelor şi a politicilor de reglare a filierei produselor, structuri şi funcţionarea pieţei, intervenţiile statului prin subvenţii, credite, fiscalitate, politici comerciale şi altele asemenea.
ART. 34
(1) În vederea ameliorării funcţionării pieţei vinurilor de calitate cu denumire de origine controlată şi a celor de calitate cu indicaţie geografică, Guvernul analizează propunerile organismelor de filieră în acest domeniu, astfel cum sunt definite la art. 33 alin. (3) lit. a), şi stabileşte regulile de comercializare şi de reglare a ofertei în raport cu cererea pe piaţă.
(2) Acţiunile întreprinse de organismele de filieră vizează:
a) intensificarea punerii în valoare a potenţialului de producţie;
b) orientarea producţiei spre produse mai adaptate la cerinţele pieţei şi la gusturile şi aspiraţiile consumatorilor, îndeosebi pentru calitatea produselor şi protecţia mediului;
c) ameliorarea calităţii produselor în toate stadiile de producţie, vinificare şi comercializare;
d) limitarea folosirii substanţelor fitosanitare şi a altor substanţe care afectează calitatea produselor, protecţia solului şi a apei;
e) valorificarea vinurilor şi a altor băuturi pe bază de must şi vin de calitate cu denumire de origine controlată, a vinurilor de calitate cu indicaţie geografică, a etichetării corespunzătoare produselor de calitate;
f) promovarea viticulturii ecologice, a combaterii integrate sau a altor măsuri alternative de producţie, cu asigurarea protecţiei mediului ambiant;
g) ameliorarea cunoaşterii şi transparenţei producţiei şi pieţei;
h) coordonarea valorificării pe piaţă a produselor, prin studii de piaţă;
i) elaborarea contractelor-tip compatibile cu reglementările comunitare.
CAP. IV
Îndrumarea şi coordonarea realizării producţiei vitivinicole
ART. 35
În vederea îndeplinirii atribuţiilor legate de orientarea activităţilor din domeniul viticulturii şi vinificaţiei, precum şi pentru îndrumarea şi controlul tehnic de specialitate în realizarea producţiei vitivinicole se înfiinţează şi funcţionează:
a) Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol;
b) Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri;
c) Oficiul Naţional al Viei şi Vinului.
b) Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole;
-------------
Literele b) şi c) ale art. 35 au fost modificate de litera q) a <LLNK 12009 329 10 202 57 55>art. 57, Cap. IX din LEGEA nr. 329 din 5 noiembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 761 din 9 noiembrie 2009, prin înlocuirea sintagmelor "Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri" şi "Oficiul Naţional al Viei şi Vinului" cu sintagma "Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole".
ART. 36
(1) Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol, denumită în continuare I.S.C.T.V., funcţionează ca direcţie în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
(2) I.S.C.T.V. are structuri organizatorice în cadrul direcţiilor pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti, care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
ART. 37
Personalul încadrat la I.S.C.T.V. este salarizat conform aceloraşi norme şi criterii ca şi restul personalului încadrat în minister sau la direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti.
ART. 38
Cheltuielile curente şi de capital ale I.S.C.T.V. se finanţează din bugetul de stat stabilit pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
ART. 39
I.S.C.T.V. asigură supravegherea aplicării legii în realizarea producţiei de struguri, de vinuri şi a altor produse vitivinicole, inclusiv a celor cu denumire de origine controlată, şi este organismul guvernamental abilitat în executarea controalelor oficiale pentru asigurarea calităţii şi conformităţii produselor vinicole destinate consumului uman, având următoarele atribuţii:
a) urmăreşte respectarea legislaţiei privind înfiinţarea şi reconversiunea plantaţiilor viticole, modul de întreţinere a acestora şi de conservare a amenajărilor de combatere a eroziunii solului la producătorii de orice fel, indiferent de forma de proprietate sau de exploatare;
b) avizează cererile întocmite pentru acordarea dreptului de plantare a viţei-de-vie pe suprafeţe ma